LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Copalnic-Mănăștiur

Comună, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Copalnic, Copalnic-Deal, Vad și Rușor, în depresiunea Copalnic, la poalele Culmii Preluca, la 28 de kilometri sud de Baia Mare şi 20 de kilometri de Tg. Lăpuş; zonă de deal.

Localităţi componente ale comunei:Berinţa, Căr­piniş, Copalnic, Copalnic Deal, Copalnic-Mănăştur (reşedinţă), Cur­tu­iuşul Mic, Făureşti, Lăschia, Pre­luca Nouă, Preluca Veche, Ruşor, Vad. Prima atestare documentară: 1424 (Monosthoros-Kapolnok).

Populaţie: 5.673 locuitori (în comună), 911 locuitori (în satul Copalnic-Mă­năştur). Gospodării: 2.189 (în comună). Etnii: 5.063 români, 424 romi, 14 maghiari (în comună). Culte: 4.728 ortodocși, 276 greco-catolici, 233 martori ai lui Iehova, 177 penticostali, 11 romano-catolici, 8 reformați, 12 baptiști, 3 adventiști, 16 creștini după Evanghelie (în comună). Dialect: subdialect crişean. Numele co­mun al locui­torilor: copălnicean, -ă, copălniceni, -e / copălniceancă, copălnicence. Nume de familie frecvente în localitate: Bob, Dragomir, Mihalca, Nechita.

Instituții: primărie, școală gimnazială (“Augustin Buzura”), bibliotecă comunală (din 1965), cabinet medical, cabinet stomatologic, farmacie, agenție bancară, bancomat, serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor, cămin cultural, oficiu poștal; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); Centru Local de Informare și Promovare Turistică; pensiuni turistice; biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1935), biserică greco-catolică (de zid, “Adormirea Maicii Domnului”, 2001-2006). Instituție religioasă: Sediul Protopopiatului Greco-Catolic Mănăștur. Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bloaja), pășuni, fond de vânătoare (Mănăștiur); culturi pomicole: meri, pruni, castani, nuci, aluni; zăcăminte de cărbune (lignit). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monumente de arheologie: așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct Poiana); așezare, Epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct Pe mal). Monumente istorice: Casa Anca (1910); Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (sec. XIX). Monumente comemorative: Monumentul Eroilor din cele două războaie mondiale (2006), amplasat în curtea bisericii ortodoxe; Monumentul Eroilor căzuți în războaie (2003), amplasat în curtea bisericii greco-catolice.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1424) Monosthoros-Kapolnok, (1527) Monostoros capal, (1543, 1566) Mo­noster-Kapalnak, Monostor-Co­pal­nic, (1591) Monostor, (1603) pagus Monostor – Kapalnak, (1609) Mo­nos­tor-Kapalnok, (1720) Monostor, (1733) Monostor, (cca. 1800) Kápolnok Mo­nostor (Mănăştur), (1831) Menestur, (1850) Kapolnok Monostor, Kapulnak Monastir, (1854) Kápolnok-Monostor, Copalnic-Mănăştur, (1909-1919) Copalnic-Mănăştur, Ká­pol­mok-monostor, (1968) Copalnic Mănăștiur. Evoluția numelui localității: Mănăștur-Copalnic, Mănăștur, Copalnic-Mănăștiur.

Soluții etimo­logice.Tra­ducerea numelui lo­ca­lităţii, conform primei atestări do­cu­mentare (Mono­sthoros Kapolnok, în magh.), ar fi Capelele Mănăstirii. După Vasile Ra­du (2005), oiconimul provine din hidronimul Copalnic + determinantul Mănăştiur “mănăstire”. Cu toate aces­tea, numele vechia lo­calităţii ar putea fi Mănăstirea, devenit în limba ma­ghiară Monostor şi re­intrat în limba română în forma Mănăştiur. Ștefan Vişovan (2005) identifică un microtoponim În Mănăştur, arătură în localitatea Bâr­sana, cu pre­cizarea: “toponimul păstrează amin­tirea unei vechi mănăstiri, des­pre care documentele istorice vor­besc încă în anul 1391”. Vasile Frăţilă afirmă că top. Mă­năştiur din Banat provine din sub­stantivul ma­ghiar mo­nostor “mă­năstire” (< lat. medieval mo­nasterium), oiconim redat de români prin Mă­năştur. Prezenţa lui -i-(din Mănăştiur) nu se justifică eti­mologic; ea se da­torează intervenţiei admi­nistraţiei ro­mâneşti. În țară există și alte localități cu nume asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Mănăştur (jud. Arad), Mănăşturel, Mănăşturul Românesc (jud. Cluj).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).