LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Dumbrăvița

Comună, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Baia Mare, pe valea Chechiş, între Chechiș și Rus, la 15 ki­lometri sud de Baia Mare; zonă de câmpie (alt. 195 m).

Localităţi componente ale comunei:Căr­­bunari, Chechiş, Dumbrăviţa (re­şedinţă), Rus, Şindreşti, Unguraş. Prima atestare documentară:1411 (Dobrawycha). Populaţie:4.372 locuitori (în comună), 1.131 locuitori (în satul Dumbrăviţa). Gos­podării: 1.888 (în comună). Etnii: 4.208 români, 17 maghiari, 11 romi (în comună). Culte: 3.785 ortodocși, 397 greco-catolici, 16  martori ai lui Iehova, 12 romano-catolici, 9 reformați, 7 penticostali (în comună). Dialect:subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: dum­brăviţean, -ă, dumbrăviţeni, -e, (dum­brăvicean) / dumbrăviţeancă, dum­brăviţence, (dumbrăviceancă). Nume de familie derivate din numele localităţii: Dumbrăvicean, Dum­brăviceanu (43 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Cetăţean, David, Dobrican, Mureşan, Pricop, Trif. Instituții: primărie, școală profesională, bibliotecă comunală (din 1965), cabinet medical, far­macie, agenție poștală, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Nașterea Maicii Domnului”, 1872). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Chechiș), teren arabil (1.700 ha), pășuni și fânațe (1.300 ha), fond forestier (700 ha); culturi pomicole: meri, peri, pruni, castani, nuci, aluni; fond de vânătoare. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Econo­mie: 20 agenți economici activi, cu 1.567 angajați (în 2020). Monument comemo­rativ: Monumentul Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial (1976). Manifestări tradiţionale locale: Festivalul portului, cântecului şi dansului de pe Fisculaş (obicei folcloric; luna iulie).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1411) Dobrawycha, (1491) Dom­brawycza, (1566) Dobra­wycza, (1601) Dobrovicza, (1828, 1851) Dobrawicza, (1913) Szakállasdombó, (1909-1919) Dumbrăviţa, Szakállas­dombó, (1968) Dumbrăvița.

Soluții etimologice.În perioada me­dievală, localitatea s-a numit tot Dumbrăviţa (Dombrawycza, în magh.), ceea ce ne face să credem că denumirea provine de la un microtoponim local preexistent având la bazăapelativul dumbrăviţă, art., derivat din dumbravă “pădure tânără” (< sl. donbrava) + suf. dim. -iţa. Pe la 1830, satul mai era înconjurat de o falnică pădure de fag și stejar. To­ponimul Dum­brăviţa este frecvent în judeţul Ma­ramureş: pădure în Bâr­sana, fânaţe în localitățile Dra­go­mireşti, Ieud, Strâmtura, Şieu, Vadul Izei, Valea Stejarului. În te­ri­toriile locuite de români sunt alte 11 localităţi cu acest nume (în județele Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Boto­şani, Braşov, Hune­doara, Iaşi, Mehe­dinţi, Suceava, Timiş).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).