LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Făurești

Sat aparţinător de comuna Copalnic-Mănăştur, zona Chioar, sub­­­zona Fisculaş, Zona Metro­po­li­tană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Loca­litate situată pe râul Cavnic, între Lăschia și Plopiș, la 9 ki­lometri nord-est de Copalnic-Mănăş­tiur; zonă de deal.

Prima atestare documentară:1405 (Kawachfalva). Populaţie:819 locuitori. Dialect:subdialect crişean. Numele co­mun al lo­cu­i­torilor: făureştean, -ă, făureşteni, -e / făureşteancă, făureştence. Porecla locuitorilor: luna-n tău. Nume de familie frecvente în localitate: Babiciu, Co­roian, Cozma, Danciu, Ionce, Leş, Paşca. Perso­nalităţi: Valentin Bilț (1932-1998), poet, culegător de folclor. ♦ Pamfil Bilţiu (n. 19­39), folclorist, profesor, redactor, bibliotecar, inspector la Inspectoratul pentru Cultură Maramureș. Vol. Fă­t-frumos cel înţelept (1994), Izvorul fermecat (1999), Folclor din Ţara Maramu­reşului (2005) etc. ♦ Ioan Leş (n. 1947), jurist, deputat, decan al Fa­cu­ltăţii de Drept “Simion Bărnuţiu” din Sibiu, ambasador (în Venezuela, Jamaica, Haiti).

Instituții: școală gimnazială, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, 1908). Resurse naturale: curs de apă (râul Cavnic), teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monument istoric: Capelă în memoria Eroilor căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, 1934 /1982), amplasat pe Dealul Fânațe, între satele Făurești, Trestia și Fânațe. Monumente comemorative: Monumentul Eroilor (2018), dedicat lui Pante Pașca (1877-1953), delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1918), amplasat în curtea școlii.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1405) Kawachfalva, (1424) Kowaczkapolnok, (cca. 1565) Ko­vacz­falwa, (1566) Kovács Kapalnak, (1567) Kovacz-Kapalnak, (1583) Ka­wachi Kapalnak, (1602) Faurest, (1650) Kovas-Kápalnak, (1639) Ko­vacz­ka­palnok, (1733) Feuresty, (1760) Ko­váts Kápolnok, (1854) Kovács Kápol­nok, Făureşti, (1909-1919) Făureşti, Kovácskápolnok, (1968) Făurești. Evoluția numelui localității: Satul lui­ Covaci (=Faur), Covaci-Copalnic, Făurești.

Soluții etimologice.Despre această localitate, în Istoria districtului Chioar (1725), se menționează: “Făurești este o localitate așezată la intrarea în valea Cavni­cului. Datorită munților are un teren neproductiv. Unii dintre locuitori se ocupă de cărbunărit (românii numesc localitatea chiar Cărbunari) și transportă cărbune pentru furnalele din Baia Mare; alții sunt cărăuși. Este proprietatea familiei Teleki”.

Cea mai veche atestare documentară (1405) reţine denumirea de Ka­wach­falva, adică Satul lui Covaci sau Covăceşti. Faptul că este vorba de o traducere în maghiară a denumirii românești (Făureşti =Satul lui Faur), ne de­monstrează atestarea din 1602: Faurest, ceea ce înseamnă că nu­mele propus de administraţie nu s-a impus în rândul localnicilor şi au­torităţile au fost nevoite să revină la vechea denumire. Un alt nume al aşezării consemnat în documente este Kowaczkapolnok (=Copalnic-Co­vaci), prin care se arată apartenenţa la comuna Copalnic-Mănăştiur. An­tro­ponimul Covaci are la bază ape­lativul regional covaci (cu variantele căuaci, căoaci, coaci, couaci), cu sensul de “fierar, potcovar, faur” (< sl. kovač, cf. alb. kovač, magh. kovács). Numele vechi, românesc (Făurești) derivă din antroponimul Faur (< apelativul faur “fierar” < lat. faber, fabri, fabrum). În judeţul Ma­ramureş sunt 290 de persoane cu acest nume de familie.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).