LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Hovrila

Sat aparţinător de oraşul Şom­cuta Mare, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la sud-est de Buciumi, la 7 kilometri sud de Şomcuta Mare; zonă de deal.

Prima atestare documentară:1603 (Hovrila). Po­pulaţie: 280 locuitori. Dia­lect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: hovrilean, -ă, hovrileni, -e / hovrileancă, hovrilence. Nume de familie frecvente în localitate:Achim. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, sec. XIX). Resurse natu­rale: teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1603) Hovrila, (1733) Bourila, (1750) Vovrila, (1760) Hovrilla, (cca. 1800) Hovrila, (1854) Hovrilla, Hovrila, (1909-1919) Hovrila, Hovrilla, (1968) Hovrila.

Soluții etimologice. Numele localității derivă, probabil, din antro­ponimul Gavrilă, cu tran­sformarea lui G în H, ca în ucrai­nea­nă. Refe­rindu-se la oiconimul maramureşean Hovrila, E. Petrovici (1960) arată că “e posibil ca şi Hovrila (forma maghiară Hovrilla) să provină de la populaţia maghiară care are obiceiul să numească lo­curile cu numele de persoană simple, fără sufix, procedeu ce se întâlneşte şi la români”. Slavistul român mai susţine că “individul cu acest nume a putut fi un ucrainean, dar populaţia care a numit localitatea a fost de altă limbă, căci ucrainenii ar fi întrebuinţat un sufix pentru derivarea unui to­ponim dintr-un nume de persoană”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).