LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Rușor
Sat aparţinător de comuna Copalnic-Mănăştur, zona Chioar, subzona Fisculaş, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată între Copalnic-Mănăştiur şi Cerneşti, pe malul Bloajei; zonă de deal.
Prima atestare documentară: 1528 (Dragumerfalwa). Populaţie: 272 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: ruşorean, -ă, ruşoreni, -e / ruşoreancă, ruşorence. Porecla locuitorilor: morcovi. Nume de familie derivate din numele localităţii: Ruşoran, Ruşorean (15 persoane). Personalităţi: Terezia Filip (n. 1948), critic literar, eseist; doctor în filologie. Vol. Chipurile feminității. Tipologia personajului literar (2009), Nichita Stănescu, trupul și reveriile organicului (2011) etc. Membru al Uniunii Scriitorilor. Instituții: cămin cultural, biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Dumitru”, 1880). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bloaja), teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monument comemorativ: Cruce-Monument pentru Eroii celor două Războaie Mondiale (1980).
Denumiri atestate: (1528) Dragumerfalwa, (1543) Draghonafalva, (1566, 1603) pagus Dragamerfalva, (1677) Rusor, (1750) Ruschor, (1760) Ruszor, (1784) Russor, (cca. 1800) Ruşoru, (1805) Russzor, (1830) Rusor, (1850) Rusoru, (1854) Russor, Ruşor, (1909-1919) Ruşor, Rószapataka, (1968) Rușor. Evoluția numelui localității: Satul lui Dragomir, Rușoru, Rușor.
Soluții etimologice. S-ar putea ca aşezarea să fi avut de la întemeiere numele de Ruşor, de la un hidronim Ruşor (< Râuşor < subst. râu “apă curgătoare”). Prin secolul al XVI-lea s-a aflat vremelnic sub stăpânirea unui oarecare Dragomir, dovadă că în acte apare denumirea de Dragumerfalwa (=Satul lui Dragomir). Însă ulterior (din 1677), se renunţă la această denumire şi se revine la numele de Ruşor. Altfel nu se explică înlocuirea (fără precedent) a unei denumiri ce are la bază un antroponim, cu o altă denumire derivată dintr-un microtoponim local. De menționat că, în jud. Hunedoara, mai există o localitate cu nume identic, având, probabil, aceiași etimologie.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).