LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Rușor

Sat aparţinător de comuna Copalnic-Mănăştur, zona Chioar, subzona Fisculaş, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată între Copalnic-Mănăştiur şi Cerneşti, pe malul Bloajei; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1528 (Dragumerfalwa)Populaţie: 272 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: ruşorean, -ă, ruşoreni, -e / ruşoreancă, ruşorence. Porecla locuitorilormorcovi. Nume de familie derivate din numele localităţii: Ruşoran, Ruşorean (15 persoane). Personalităţi: Terezia Filip (n. 1948), critic literar, eseist; doctor în filologie. Vol. Chipurile feminității. Tipologia personajului literar (2009), Nichita Stănescu, trupul și reveriile organicului (2011) etc. Membru al Uniunii Scriitorilor. Instituții: cămin cultural, biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Dumitru”, 1880). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bloaja), teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monument comemorativ: Cruce-Monument pentru Eroii celor două Războaie Mondiale (1980).

Denumiri atestate: (1528) Dragumerfalwa, (1543) Draghonafalva, (1566, 1603) pagus Dragamerfalva, (1677) Rusor, (1750) Ruschor, (1760) Ruszor, (1784) Russor, (cca. 1800) Ruşoru, (1805) Russzor, (1830) Rusor, (1850) Rusoru, (1854) Russor, Ruşor, (1909-1919) Ruşor, Rószapataka, (1968) Rușor. Evoluția numelui localității: Satul lui Dragomir, Rușoru, Rușor.

Soluții etimologice. S-ar putea ca aşezarea să fi avut de la întemeiere numele de Ruşor, de la un hidronim Ruşor (< Râuşor < subst. râu “apă curgătoare”). Prin secolul al XVI-lea s-a aflat vremelnic sub stăpânirea unui oarecare Dragomir, dovadă că în acte apare denumirea de Dragumerfalwa (=Satul lui Dragomir). Însă ulterior (din 1677), se renunţă la această denumire şi se revine la numele de Ruşor. Altfel nu se explică înlocuirea (fără precedent) a unei denumiri ce are la bază un antroponim, cu o altă denumire derivată dintr-un microtoponim local. De menționat că, în jud. Hunedoara, mai există o localitate cu nume identic, având, probabil, aceiași etimologie. 

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).

 

GlasulMM
GlasulMM