PLEDOARIE PENTRU CARTEA TIPĂRITĂ (IX). Liviu Musca: Îmbrățișarea lecturii tradiționale poate îmbunătăți viețile și poate încuraja conexiunile
Imaginează-ți că intri într-o cameră confortabilă, plină de rafturi de cărți, cu miros de hârtie învechită și sunetul paginilor răsfoite. Această atmosferă caldă este ceea ce face ca cititul cărților tipărite să fie special. Farmecul lecturii tradiționale nu ar trebui uitat într-o lume dominată de ecranele computerelor. Cărțile tipărite oferă experiențe unice pe care formatele digitale pur și simplu nu le pot înlocui.
Pentru început, mirosul și senzația tactilă a unei cărți tipărite creează o conexiune greu de egalat. Parfumul de cerneală și hârtie poate evoca amintiri și sentimente. Mulți oameni își amintesc de prima carte pe care au citit-o, iar mirosul acelor pagini le aduce adesea aminte de plăcerile vieții. Ținerea unei cărți în mână se simte diferit față de atingerea unui ecran. Greutatea cărții, textura copertei și sunetul paginilor răsfoite contribuie la o experiență de lectură mai bogată. De exemplu, persoanele care citesc cărți fizice declară adesea că se simt mai implicate în poveste. Această conexiune emoțională este unul dintre motivele pentru care cărțile tipărite rămân populare.
Mai mult, cititul cărților tipărite poate îmbunătăți concentrarea și înțelegerea. Ecranele pot distrage atenția prin notificări și alte aplicații. În schimb, o carte tipărită permite o concentrare mai profundă. Studiile arată că oamenii rețin informațiile mai bine atunci când citesc de pe hârtie decât de pe ecrane. De exemplu, elevii care citesc manuale tipărite au adesea rezultate mai bune la teste în comparație cu cei care folosesc versiuni digitale. Această concentrare pe lectură poate duce la o mai bună înțelegere a materialului, făcând din cărțile tradiționale o alegere eficientă pentru învățare.
În plus, cărțile tipărite pot fi împărtășite și oferite cadou într-un mod în care cărțile digitale nu pot. O carte tipărită are o valoare sentimentală și poate deveni un cadou prețuit. Oferirea unei cărți unui prieten sau unui membru al familiei poate declanșa conversații și poate crea legături durabile. Mulți oameni au amintiri frumoase despre schimbul de cărți cu cei dragi și despre discuțiile despre părțile lor preferate. Această notă personală adaugă bucuriei lecturii și promovează un sentiment de comunitate în jurul literaturii.
În concluzie, farmecul cărților tipărite este incontestabil. Mirosul unic, senzația de a ține o carte în mână și posibilitatea de a împărtăși povești fac din citirea cărților tradiționale o experiență specială. Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, este important să apreciem frumusețea cărților tipărite și bucuria pe care o aduc. Îmbrățișarea lecturii tradiționale poate îmbunătăți viețile și poate încuraja conexiunile, amintindu-le tuturor de magia care se găsește între pagini.
Liviu Musca (12.05.2026-Belgia)
Poet
Nota redacției:
Cotidianul Glasul Maramureșului a declanșat o campanie de presă sub forma unei mese rotunde cu tema „Ce miros și ce gust au cărțile print? Pledoarie pentru lectura tradițională”, un demers jurnalistic dedicat reflecției asupra rolului cărții tipărite în societatea contemporană.
Prin această inițiativă, organizatorii își propun să deschidă un dialog amplu despre lectura în format tipărit, despre valoarea ei culturală și emoțională, dar și despre locul pe care cartea clasică îl mai ocupă într-o lume tot mai digitalizată, dominată de ecrane și conținut online.
Campania invită cititorii, autorii, profesorii, bibliotecarii și toți cei interesați de cultură să își exprime punctul de vedere asupra temei propuse, într-un spațiu de dezbatere deschis și liber. Contribuțiile nu sunt limitate ca dimensiune, organizatorii încurajând opinii autentice, personale și argumentate.
Articole apărute:
(I). Mia Hodiș (redactor-şef la Editura Galaxia Gutenberg): Povestea unei cărți-copile din Galaxia Gutenberg
(II). Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”): Cartea – trecut, prezent și, mai ales, viitor
(III). Dana Buzura-Gagniuc (manager al Revistei “Nord Literar”): Cartea – cea mai frumoasă liniște
(IV). Gabriel Zetea (președintele CJM): Mirosul și gustul cărților care ne-au format
(V). Călin Dragoș (actor): Am citit „Crimă și pedeapsă” de două ori în viață
(VI). Ovidiu Morar (directorul executiv AJPIS Maramureș): Cărțile au miros de portocale și gust de cozonac
(VII). Florentin Tuș (președinte Camera de Comerț și Industrie Maramureș): Cărțile din biblioteca familiei mele au miros de tipar, de timp și de memorie
(VIII). Maria Stoica (jurnalistă): Cărțile print au miros de acasă. De liniște. De timp petrecut cu rost
