PLEDOARIE PENTRU CARTEA TIPĂRITĂ (XV). Iustin Talpoș: Cartea rămâne un refugiu al cunoașterii și al culturii

Pentru mine, cartea nu este doar o operă literară, ci și o sursă de învățăminte pentru generații întregi, deoarece, prin intermediul ei, oamenii descoperă experiențe de viață, valori morale și lecții importante despre existență.

O carte transmite emoții, idei și modele de comportament care îi ajută pe cititori să înțeleagă mai bine lumea și pe ei înșiși.

De-a lungul timpului, operele literare au păstrat tradiții, au reflectat realitatea societății și au oferit exemple de curaj, iubire, sacrificiu sau dreptate. Astfel, lectura contribuie la formarea caracterului și la dezvoltarea gândirii critice, influențând fiecare generație în mod diferit, dar la fel de profund.

Prin puterea cuvântului scris, cartea reușește să depășească limitele timpului și să rămână o adevărată lecție de viață pentru oameni din toate epocile.

În plus, cartea are capacitatea de a crea o legătură între trecut, prezent și viitor, deoarece ideile și experiențele transmise prin lectură rămân vii peste ani.

Fiecare generație poate descoperi în cărți răspunsuri la propriile întrebări și poate învăța din greșelile sau reușitele personajelor.

De asemenea, lectura dezvoltă imaginația, sensibilitatea și capacitatea de a comunica, contribuind la formarea unei personalități echilibrate.

Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, cartea rămâne un refugiu al cunoașterii și al culturii, având un rol esențial în educarea și inspirarea oamenilor.

Iustin Talpoș,

Ex-senator de Maramureș

Nota redacției:

Cotidianul Glasul Maramureșului a declanșat o campanie de presă sub forma unei mese rotunde cu tema „Ce miros și ce gust au cărțile print? Pledoarie pentru lectura tradițională”, un demers jurnalistic dedicat reflecției asupra rolului cărții tipărite în societatea contemporană.

Prin această inițiativă, organizatorii își propun să deschidă un dialog amplu despre lectura în format tipărit, despre valoarea ei culturală și emoțională, dar și despre locul pe care cartea clasică îl mai ocupă într-o lume tot mai digitalizată, dominată de ecrane și conținut online.

Articole apărute:

(I). Mia Hodiș (redactor-şef la Editura Galaxia Gutenberg): Povestea unei cărți-copile din Galaxia Gutenberg

(II). Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”): Cartea – trecut, prezent și, mai ales, viitor

(III). Dana Buzura-Gagniuc (manager al Revistei “Nord Literar”): Cartea – cea mai frumoasă liniște

(IV). Gabriel Zetea (președintele CJM): Mirosul și gustul cărților care ne-au format

(V). Călin Dragoș (actor): Am citit „Crimă și pedeapsă” de două ori în viață

(VI). Ovidiu Morar (directorul executiv AJPIS Maramureș): Cărțile au miros de portocale și gust de cozonac

(VII). Florentin Tuș (președinte CCI Maramureș): Cărțile din biblioteca familiei mele au miros de tipar, de timp și de memorie

(VIII). Maria Stoica (jurnalistă): Cărțile print au miros de acasă. De liniște. De timp petrecut cu rost

(IX). Liviu Musca (poet): Îmbrățișarea lecturii tradiționale poate îmbunătăți viețile și poate încuraja conexiunile

(X). Andreea Sava (șef serviciu Centrul “Luchian” Baia Mare): O cartea print o poți răsfoi, păstra, dărui sau redescoperi peste ani

(XI). Oana Leșiu (muzeograf): Și azi citesc cu drag și respect pentru autor, carte, editură, librar

(XII). Robert Cotos (președinte Asociația Maramureș Heritage): Lectura ca punte între două lumi

(XIII). Silviu Costin (manager în domeniul asigurărilor): Îmi place să primesc și să ofer cărți cu diferite ocazii. Îmi place să citesc cărți

(XIV). Dan Bucă (consilier în cadrul Precturii județului Maramureș): Despre frumusețea și liniștea lecturii tradiționale