PLEDOARIE PENTRU CARTEA TIPĂRITĂ (XVIII). Ionel Bogdan: Copiii trebuie să crească într-o casă în care există cărți
Cred că fiecare dintre noi poartă în memorie imaginea unei cărți răsfoite în copilărie. Pentru unii, mirosul cărților înseamnă biblioteca de acasă, pentru alții înseamnă primele povești citite de părinți înainte de culcare. Dincolo de hârtie și cerneală, cărțile au mirosul amintirilor și gustul formării noastre ca oameni.
Trăim într-o perioadă în care tehnologia este prezentă în aproape toate aspectele vieții de zi cu zi. Copiii cresc înconjurați de ecrane, informații rapide și imagini care se succed cu o viteză impresionantă. Tocmai de aceea, cred că rolul familiei devine și mai important. Copiii trebuie să crească într-o casă în care există cărți. Nu una în care sunt simple obiecte de decor, ci una în care reprezintă ferestre către cunoaștere, imaginație și valori.
Dragostea pentru lectură nu se impune și nu se predă prin obligație. Ea se transmite prin exemplu. Atunci când un copil își vede părinții citind, când stă alături de ei și răsfoiește paginile unei povești, când ascultă vocea mamei sau a tatălui citind câteva pagini înainte de somn, se construiește ceva mai puternic decât un simplu obicei: se construiește o legătură afectivă cu lectura.
Mai târziu, poate nu își va aminti fiecare poveste în parte, dar își va aminti sentimentul de liniște, de apropiere și de siguranță asociat cu acele momente. Acolo începe, de fapt, dragostea pentru carte.
Cred că o societate care citește este o societate mai puternică. Iar această construcție începe în familie, în casele în care copiii cresc printre cărți, învață să le atingă, să le deschidă și să descopere, pagină după pagină, lumea.
Ionel Bogdan,
Deputat PNL
Nota redacției:
Cotidianul Glasul Maramureșului a declanșat o campanie de presă sub forma unei mese rotunde cu tema „Ce miros și ce gust au cărțile print? Pledoarie pentru lectura tradițională”, un demers jurnalistic dedicat reflecției asupra rolului cărții tipărite în societatea contemporană.
Prin această inițiativă, organizatorii își propun să deschidă un dialog amplu despre lectura în format tipărit, despre valoarea ei culturală și emoțională, dar și despre locul pe care cartea clasică îl mai ocupă într-o lume tot mai digitalizată, dominată de ecrane și conținut online.
Articole apărute:
(I). Mia Hodiș (redactor-şef la Editura Galaxia Gutenberg): Povestea unei cărți-copile din Galaxia Gutenberg
(II). Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”): Cartea – trecut, prezent și, mai ales, viitor
(III). Dana Buzura-Gagniuc (manager al Revistei “Nord Literar”): Cartea – cea mai frumoasă liniște
(IV). Gabriel Zetea (președintele CJM): Mirosul și gustul cărților care ne-au format
(V). Călin Dragoș (actor): Am citit „Crimă și pedeapsă” de două ori în viață
(VI). Ovidiu Morar (directorul executiv AJPIS Maramureș): Cărțile au miros de portocale și gust de cozonac
(VII). Florentin Tuș (președinte CCI Maramureș): Cărțile din biblioteca familiei mele au miros de tipar, de timp și de memorie
(VIII). Maria Stoica (jurnalistă): Cărțile print au miros de acasă. De liniște. De timp petrecut cu rost
(IX). Liviu Musca (poet): Îmbrățișarea lecturii tradiționale poate îmbunătăți viețile și poate încuraja conexiunile
(X). Andreea Sava (șef serviciu Centrul “Luchian” Baia Mare): O cartea print o poți răsfoi, păstra, dărui sau redescoperi peste ani
(XI). Oana Leșiu (muzeograf): Și azi citesc cu drag și respect pentru autor, carte, editură, librar
(XII). Robert Cotos (președinte Asociația Maramureș Heritage): Lectura ca punte între două lumi
(XIII). Silviu Costin (manager în domeniul asigurărilor): Îmi place să primesc și să ofer cărți cu diferite ocazii. Îmi place să citesc cărți
(XIV). Dan Bucă (consilier în cadrul Precturii județului Maramureș): Despre frumusețea și liniștea lecturii tradiționale
(XV). Iustin Talpoș (ex-senator): Cartea rămâne un refugiu al cunoașterii și al culturii
(XVI). Mircea Paușeniuc (jurnalist freelancer): Marile culturi ale lumii s-au construit prin scris și prin lectură
(XVII). Gabriela Hofer (consilier municipal): Cărțile tipărite rămân artefacte culturale
