PLEDOARIE PENTRU CARTEA TIPĂRITĂ (XXI). Sorin Vlașin: Istoria se va scrie în continuare pe baza documentelor, lucrărilor și cărților scrise

Ce miros și ce gust au cărțile print? Cred că au mirosul dăinuirii peste timp și au gustul tihnei, al lucrurilor care contează și care au ajuns la esență. Cred că în această goană contra cronometru, am devenit mult prea preocupați de „acum” și nu ne mai întrebăm câte dintre lucrurile din secolul vitezei vor trece proba timpului. Rețelele de socializare și aplicațiile oferă informație rapidă, dar nu știu și nu știm în ce măsură vor trece proba timpului.

Sunt convins că istoria se va scrie în continuare pe baza documentelor, lucrărilor și cărților scrise. De aceea e esențial să păstrăm un echilibru între digitalizare și formatul print, între efemer și durabil.

Oricât mi-ar plăcea tehnologia, pentru mine, cartea se înscrie în sfera clasică și va avea întotdeauna altă frumusețe și profunzime, pe hârtie.

Sorin Vlașin,

Senator

Nota redacției:

Cotidianul Glasul Maramureșului a declanșat o campanie de presă sub forma unei mese rotunde cu tema „Ce miros și ce gust au cărțile print? Pledoarie pentru lectura tradițională”, un demers jurnalistic dedicat reflecției asupra rolului cărții tipărite în societatea contemporană.

Prin această inițiativă, organizatorii își propun să deschidă un dialog amplu despre lectura în format tipărit, despre valoarea ei culturală și emoțională, dar și despre locul pe care cartea clasică îl mai ocupă într-o lume tot mai digitalizată, dominată de ecrane și conținut online.

Articole apărute:

(I). Mia Hodiș (redactor-şef la Editura Galaxia Gutenberg): Povestea unei cărți-copile din Galaxia Gutenberg

(II). Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”): Cartea – trecut, prezent și, mai ales, viitor

(III). Dana Buzura-Gagniuc (manager al Revistei “Nord Literar”): Cartea – cea mai frumoasă liniște

(IV). Gabriel Zetea (președintele CJM): Mirosul și gustul cărților care ne-au format

(V). Călin Dragoș (actor): Am citit „Crimă și pedeapsă” de două ori în viață

(VI). Ovidiu Morar (directorul executiv AJPIS Maramureș): Cărțile au miros de portocale și gust de cozonac

(VII). Florentin Tuș (președinte CCI Maramureș): Cărțile din biblioteca familiei mele au miros de tipar, de timp și de memorie

(VIII). Maria Stoica (jurnalistă): Cărțile print au miros de acasă. De liniște. De timp petrecut cu rost

(IX). Liviu Musca (poet): Îmbrățișarea lecturii tradiționale poate îmbunătăți viețile și poate încuraja conexiunile

(X). Andreea Sava (șef serviciu Centrul “Luchian” Baia Mare): O cartea print o poți răsfoi, păstra, dărui sau redescoperi peste ani

(XI). Oana Leșiu (muzeograf): Și azi citesc cu drag și respect pentru autor, carte, editură, librar

(XII). Robert Cotos (președinte Asociația Maramureș Heritage): Lectura ca punte între două lumi

(XIII). Silviu Costin (manager în domeniul asigurărilor): Îmi place să primesc și să ofer cărți cu diferite ocazii. Îmi place să citesc cărți

(XIV). Dan Bucă (consilier în cadrul Precturii județului Maramureș): Despre frumusețea și liniștea lecturii tradiționale

(XV). Iustin Talpoș (ex-senator): Cartea rămâne un refugiu al cunoașterii și al culturii

(XVI). Mircea Paușeniuc (jurnalist freelancer): Marile culturi ale lumii s-au construit prin scris și prin lectură

(XVII). Gabriela Hofer (consilier municipal): Cărțile tipărite rămân artefacte culturale

(XVIII). Ionel Bogdan (deputat): Copiii trebuie să crească într-o casă în care există cărți

(XIX). Liliana Moga (ex-subprefect): O carte poate fi împrumutată, dăruită sau moștenită, traversând generații și purtând cu ea nu doar idei, ci și amintiri

(XX). Crina Chilat (deputat): Cărțile spun ceva despre cine suntem, ce iubim, ce am învățat și despre ce vrem să lăsăm mai departe